Speranța de viață în România este printre cele mai scăzute din UE

Cheltuielile în ceea ce privește sănătatea românilor au atins un nivel minim istoric

Într-un comunicat al Comisiei Europene, care vizează starea sănătății în Uniune, se arată că speranța de viață în România este printre cele mai scăzute din UE și, deși a crescut din 2000, rămâne cu aproape şase ani sub media UE. Potrivit comunicatului, mortalitatea evitabilă ridicată şi numărul mare de decese din cauze care pot fi tratate indică faptul că trebuie îmbunătăţit modul de abordare a factorilor de risc şi că ar trebui sporită eficacitatea serviciilor de asistenţă medicală.

„Speranţa de viaţă la naştere variază substanţial în funcţie de gen şi de educaţie. De exemplu, bărbaţii cu cel mai înalt nivel de educaţie trăiesc cu zece ani mai mult decât cei cu cel mai mic nivel de educaţie. Factorii de risc comportamentali sunt larg răspândiţi şi constituie o ameninţare gravă la adresa sănătăţii populaţiei. Alimentaţia deficitară şi lipsa activităţii fizice reprezintă o preocupare majoră. Deşi rata obezităţii la adulţi este printre cele mai scăzute din UE, cea în rândul copiilor a crescut semnificativ în ultimii ani. Peste 30% dintre bărbaţi (şi numai 8% dintre femei) fumează, iar fumatul regulat în rândul adolescenţilor este, de asemenea, la un nivel ridicat. Şi consumul de alcool este ridicat: 50% dintre bărbaţi consumă excesiv alcool, în mod regulat. Nu au existat iniţiative recente privind consumul de alcool şi rămâne de văzut dacă noua legislaţie privind consumul de tutun, introdusă în 2016, va fi eficientă”, se arată în comunicatul citat.

Cheltuielile în ceea ce priveşte sănătatea românilor au atins un nivel minim istoric, arată sursa citată. Potrivit CE, acestea sunt mult sub nivelul celor din oricare altă ţară din UE, atât pe cap de locuitor, cât şi ca procent din PIB (5,2 % din PIB în 2017 faţă de media UE de 9,8 %).

„Subfinanţarea sistemului subminează capacitatea României de a răspunde nevoilor actuale ale populaţiei. Va fi din ce în ce mai dificil să se răspundă acestor nevoi pe măsură ce populaţia îmbătrâneşte, iar baza de resurse se diminuează. Cheltuielile, limitate, sunt direcţionate către spitale şi asistenţa medicală acordată în spitale. Astfel se explică faptul că asistenţa primară şi comunitară sunt în continuare subdezvoltate”, se mai arată în document.

Potrivit CE, ineficienţa serviciilor de sănătate, inclusiv oferta excedentară de paturi de spital, dar şi subdezvoltarea chirurgiei ambulatorii şi integrarea deficitară a serviciilor de asistenţă accentuează situaţia asistenţei primare.

 

CATEGORIES
TAGS
Share This

COMMENTS

Wordpress (0)
Disqus ( )