E oficial și motivat. Fostul președinte al Românie și-a turnat colegii de la Institutul de Marină Constanța, la Securitate!

Au trecut 8 luni de la pronunțarea sentinței în dosarul în care Traian Băsescu a primit, oficial, calitatea de colaborator al Securității. Motivarea decizie de la Curtea de Apel București a fost dată abia săptămâna trecută.

În motivare, sunt exlicate motivele pentru care a fost admisă acțiunea CNSAS constatându-se calitatea de colaborator al Securitatii, în cazul fostului președinte al Romaniei, Traian Basescu.

De precizat că întregul caz urmeaza să se mute la Înalta Curte, care va da sentința definitivă în acest caz.

Note informative redactate și semnate olograf de pârâtul Băsescu zis Petrov

Principalele probe depuse de CNSAS sunt două note informative semnate sub numele conspirativ „Petrov”.

Notele  sunt datate 5 mai 1975, iar în ele Petrov scrie  despre doi colegi de la Institutul de Marina. Ele au fost depuse la cabinetul ofițerului de contrainformații militare de la UM 02150 Mangalia, locotenent-colonelul Gheorghe Tudor, cel care se ocupa de supravegherea informativa a Institutului,

Documentul esențial este nota informativă nr. 0023/ 3990, datată 5 mai 1975, redactată și semnată olograf de pârât cu numele conspirativ „Petrov”, primită de It. col. Tudor Gheorghe, „prin care pârâtul (Traian Băsescu – n.red.) informa Securitatea în legatură cu intenția numitului Dimitriu Corneliu, coleg de facultate, de a rămâne in străinatate.”

„Din discuțiile purtate cu verisoara lui – V. – de profesie învățătoare, am înțeles că Dimitriu Corneliu ar fi dispus, în cazul în care ar reuși să cunoască în străinătate o fata cu avere, să rămână acolo. Cu verișoara lui Dimitriu am avut ocazia să discut aceste probleme, deoarece am fost la un moment dat prieteni,” scria „Petrov” în acea notă.

Potrivit motivării, prin informațiile din nota informativa in discutie, Băsescu a denuntat activitati sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, iar pe de alta parte, furnizarea informatiilor a vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În cauză, pentru conturarea intenției numitului Dimitriu Corneliu de a rămâne în străinatate, Curtea observă că pârâtul Băsescu Traian, mai mult decât să prezinte faptele, le-a interpretat, afirmând că am înțeles că Dimitriu Corneliu ar fi dispus, în cazul în care ar reuși să cunoască în străinătate o fată cu avere, să rămână acolo.

Totodată, cei care, prin diferite metode, reușeau să-și îndeplinească obiectivul de a pleca sau de a rămâne în străinatate erau denumiți, peiorativ, fugiți, iar bunurile rămase în țară le erau confiscate.

Pe de altă parte, cei ale căror intenții de plecare definitivă din țară erau descoperite și zădarnicite sau prin alte mijloace – erau denumiți suspecți de evaziune și persecutați de organele represive ale regimului.

Turnătorul ajuns șef de stat a îngrădit accesul la funcții și profesii

Aceste din urmă persoane nu mai puteau spera că li se va elibera vreodată pașaport, nici măcar pentru o călătorie într-o țară socialist. În plus, evoluția profesională a acestor persoane avea de suferit, îngrădindu-li-se accesul la anumite funcții și profesii.” motivează Curtea de Apel Bucuresti.

Ceea ce s-a și întâmplat. Ca urmare a informației transmise de Băsescu prin nota informativă din 5 mai 1975, It. col. Tudor Gheorghe redacteaza nota din 19.08.1975, prin care propune avizarea negativă a unei eventuale desemnări alui Corneliu Dimitriu ca ofier pe navele romanesti ce vor pleca în străinatate.

„În această notă se menționează, edificator, că se deține material informativ furnizat de colaboratorul, din care rezulta că elevul Dimitriu Corneliu ar fi dispus ca, în cazul în care ar reuși să cunoască în străinătate o fată cu avere, să rămână acolo. Având în vedere aspectele raportate mai sus, propun a se aviza negativ,” explică Curtea de Apel Bucuresti.

Pe aceeași notă se afla o însemnare marginală, efectuata la aproape doi ani de la înaintarea propunerii de aviz negativ, și anume: „Avizat pozitiv la 1.06.1977”, însă Curtea apreciază, contrar susținerilor lui Băsescu, că această consemnare nu semnifică lipsa producerii de efecte a propunerii avansate, deoarece, pe de o, parte, avizarea pozitivă a intervenit la aproximativ un an de la terminarea facultății, rezultând că, cel puțin pe aceasta perioadă de un an, Corneliu Dimitriu s-a aflat sub efectul propunerii de avizare negativă, iar, pe de altă parte, trebuie luate in considerare și premisele acestei propuneri, având în vedere că aceasta este rezultatul supravegherii și verificării informative a persoanei semnalate cu intenție de rămânere in străinatate.

Actualul europarlamentar a sprijit regimul totalitar să controleze relațiile cu străinii

Instanța atrage atenția și asupra celei de-a doua note informative semnate de „Petrov”, despre Ion Bârgău, un alt coleg al lui Traian Băsescu: „nu este dispus să se căsătorească decât foarte târziu și cu o fată care să aibă o situație materială bună. În vara anului 1973 și a anului 1974 a avut relații cu femei de cetățenie cehă, dar nu știu dacă în momentul de față mai întreține aceste relații”.

Cu privire la datele cuprinse în această notă informativă, Curtea a avut în vedere faptul notoriu că statul comunist încerca să limiteze relațiile neoficiale dintre cetătenii români și cei străini, întrucat, prin astfel de contacte, cetățenii români îsi puteau însuși ideile care circulau in lumea liberă și care nu erau foarte bine cunoscute in țară.

Totodata, pe baza informațiilor furnizate de către „Petrov”, ofițerul de legătură din cadrul Securității a dispus: „Nota se introduce la documentarea sa. Se va urmări a se preciza cauza neînțelegerii cu familia. Se va lua legătura cu ofițerul CI din lași pentru a preciza cum este cunoscut tatăl. Se va discuta cu elevul asupra relației cu cetățeni straini-este [indescifrabil].”

„Trebuie avut în vedere modul insidios în care acționa regimul totalitar din acea perioadă, care nu se împotrivea de o manieră publică, deschisă, legăturilor cetățenilor români cu cei străini, ci în ascuns, prin intermediul organelor represive, cu ajutorul cărora căuta să aibă un control aproape total asupra acestor legături.

De asemenea, statul totalitar nu se opunea întâlnirilor oficiale între cetățenii români și cei străini, întrucât acestea serveau, în principal, interesele regimului, în timp ce întâlnirile neoficiale erau percepute ca fiind periculoase, fapt demonstrat de supravegherea exercitată asupra acestora. În acest sens, Curtea observă că în fiecare din cele două note informative se expune situația persoanei vizate privind legăturile cu străinii,” motiveaza Curtea de Apel București.

Îndeplinește cele trei condiții pentru a fi declarat colaborator al poliției politice comuniste

În fața magistraților, fostul președinte a reluat afirmațiile conform cărora nu a colaborat cu fosta Securitate.

Curtea a motivat însă decizia  pentru a-l declara pe Băsescu colaborator al Securității

Potrivit actelor normative care definește colaboratorul Securității, în concordanță cu o decizie a CCR, unei persoane îi este constatată această calitate dacă îndeplinește, în mod cumulativ, următoarele trei condiții:

1) Să furnizeze informații, precum note și rapoarte scrise, către lucrătorii Securității;

2) Prin acele informații să se denunțe activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist;

3) Furnizarea informațiilor să vizeze îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Concluzia Curtii de Apel Bucuresti: „Pe cale de consecință, fiind îndeplinite toate condițiile legale evocate anterior, Curtea apreciază ca prezenta acțiune este întemeiată, urmând a o admite, în temeiul art.11 rap.la art.2 lit.b din OUG 24/2008, astfel încât va constată calitatea de colaborator al Securității în privința pârâtului.”

 

 

 

 

 

CATEGORIES
TAGS
Share This

COMMENTS

Wordpress (0)
Disqus ( )