Cu ce este mai abitir “insist să mă piș pe rezist” decât “Muie PSD” ?!

Stând drept și judecând strâmb, am putea spune că actul micționării poate fi mai puțin plăcut decât cel al sexului oral, dacă există vreo infecție urinară. Stând strâmb și judecând drept, se poate aprecia că faza cu descărcarea vezicii urinare este un act fiziologic normal, pe când felația este catalogată drept anormalitate sexuală.

Stând drept și judecând așijderea, cele două modalități de exprimare sunt egale. Și asta pentru că nu sunt altceva decât niște OPINII POLITICE. Că doar nu își permite, te miri cine, să-l contrazică pe Klaus Iohannis. Cel are a opiniat că muia dată cu sârg pesediștilor, de useriști și nu numai, este o… opinie politică. Ca să nu-i mai amintim pe Liiceanu, Tismăneanu bașca Pleșu, adică toți cei în care COLCĂIE cultura.

Păi dacă MUIA a fost ridicată la acest rang, de ce nu ar fi și micționarea? Cea la care se referă – cu o abnegație demnă de o cauză mai nobilă, de altfel- toți cei care nu agreează numirea Nicoletei Bercaru ca manager interimar la Centrului Cultural Judeţean Constanţa, „Teodor T.Burada”.

Concret, în urmă cu vreo doi ani (sâc!), Bercaru a postat o poză care avea inscripționată expresia “insist să mă piș pe rezist”. Drept este că nu-i aparținea (autorul fiind Mircea Badea), dar la fel de adevărat este și că și-a asumat-o. Așa cum și-a asumat și cele scrise în urmă cu ceva timp, cu referire la românii care, întorși în țară din zonele roșii de COVID 19, se plângeau de condițiile ce le-au fost puse la dispoziție, în perioada carantinării. Și-a exprimat o opinie, împărtășită de mulți alți români. Așa cum, alți mulți românii aveau altă opinie pe acest subiect.

Spre știința mea și vreau să sper că și a altora, diferențele de opinie, ca și exprimarea opinie sunt piloni de bază ai democrație. Că modurile în care acestea sunt spuse sau scrise nu sunt mereu academice, este o altă discuție.

Care ar trebui începută cu MUIA. Transfigurată de președintele unui țării membră UE în opinie politică ! Și, sincer, nu-mi aduc aminte ca oripilații și oripilatele de acum la spusele Nicoletei Bercaru să fi sărit de poponeț în sus, atunci când Klaus Iohannis și ai lui epigoni în care COLCĂIE cultura și-au umplut gurile… politice cu sus numita opinie.

Acum, ca să fiu sinceră până la capăt, Bercaru ar trebui să-și facă mea culpa. Mai pe românește spus să-și toarne niște găleți de cenușă pe  cap. Cine a pus-o să aibă 24 de ani vechime în învățământ, dintre care 20 de ani în Școala Tonitza? Ce i-a trebuit să aibă gradul didactic I și  să fie de 8 ani director al acestei școli? Ce a îndemnat-o să fie licențiată în Litere și Psihologie ( la cea de a doua facultate fiind șef de promoție) și, culmea, actualmente să fie masterand la Managementul Instituțiilor Publice, bașca autor al cărții “Liderul nevrotic și organizația nevrotică”? Nu putea să fie coafeză sau măcar să aibă vreo casă mortuară? Nu de altceva, dar ajungea direct prin guvern sau manager definitiv pe la vreo instituție sau agenție guvernamentală.

La fel de sincer trebuie să recunoșteam că nu putea. Motivul? Prin aceste funcții guvernamentale, ca și prin cele care țin de deconcentratele locale, ajung doar TOȚI OAMENII PREȘEDINTELUI. Președintelui PNL sau al PNL Constanța!

În rest, s-auzim numai de bine și de mai puțină ipocrizie…

Măriuca ANDRONE

CATEGORIES
TAGS
Share This

COMMENTS

Wordpress (0)
Disqus ( )