Comisia Europeană despre profesorii din România: foarte puțină practică!

“Formarea inițială a profesorilor oferă foarte puțină pregătire și training practic, mai ales în tehnicile moderne de predare sau în pedagogia incluzivă”, avertizează Comisia Europeană, într-un raport în care critică dur politicile din sistemul de învățământ din România. “Politicile care privesc cariera profesorilor se confruntă cu provocări semnificative”, continuă executivul european, în Monitorul educației și formării pe 2019 publicat cu 4 zile în urmă. Sub tirul experților europeni se află “modulele pedagogice” sau cunoscutele DPDD-uri – adică rutele falimentare prin care universitățile din România continuă să îi educe pe viitorii profesori, deși legea educației prevede de 8 ani înlocuirea lor cu masteratele didactice, pe model finlandez, scrie edu.ro

Miza financiară principala preocupare a universităților tehnice  

De ce continuă universitățile românești să pregătească profesori cu maximum 3 ore de practică înainte de a le da certificat că pot intra în clase? Potrivit surselor Edupedu.ro, universități tehnice, printre care și ASE-ul, se împotrivesc implementării masteratului didactic pentru că ele pierd astfel posibilitatea de a forma profesori, pentru că nu au facultăți de Științe ale Educației. Miza financiară nu se regăsește numai în universitățile tehnice, ci și la sindicatele din educație, care în prezent se ocupă de o parte semnificativă din programele de formare continuă a profesorilor, potrivit surselor noastre.

“Cerințele scăzute de intrare în programele de formare a profesorilor și salariile prin tradiție mici” afectează atractivitatea profesiei de cadru didactic în România, spune Comisia Europeană, în Monitorul educaţiei şi formării pe 2019 publicat pe 26 septembrie.

Executivul european recomandă României “îmbunătățirea sprijinului acordat cadrelor didactice – în special prin reproiectarea formării inițiale a cadrelor didactice și prin consolidarea dezvoltării profesionale continue”.

Examenele de definitivat și de titularizare s-au dovedit a fi mai puțin eficiente

Examenele de definitivat și de titularizare – deci examenele de intrare în profesia didactică și de angajare în școală – sunt folosite în România ca principala metodă de evaluare a celor care vor să devină profesori, se arată în raport. “Dar acestea s-au dovedit a fi mai puțin eficiente decât a avea standarde de intrare [în profesia de cadru didactic – n.red.] ridicate și educație inițială completă pentru profesori; examenul de certificare în sine tinde să evalueze cunoștințele teoretice, fără să fie o măsură autentică a competențelor dobândite pe baza experienței practice“, atrag atenția autorii studiului.

Experții europeni scriu că, în România, “indemnizația de merit tinde să-i încurajeze pe profesori să se concentreze mai degrabă pe pregătirea elevilor pentru examene și competiții școlare, decât să-i încurajeze să îmbunătățească performanțelor elevilor cu rezultate slabe sau din medii defavorizate“.

Comisia Europeană precizează că, în România, mai puțin de 30% dintre profesorii de școală au vârste peste 50 de ani (media UE este de 37%) și că, în consecință, “creșterea calității predării implică în primul rând lucrul cu profesorii existenți“.

Mulți profesori români spun că participă la cursuri de formare, “deși conținutul și modul în care sunt susținute cursurile nu sunt percepute ca adaptate suficient la nevoile lor“, notează raportul.

Măririle salariale nu au rezolvat problema lipsei personalului calificat

70% dintre profesorii din România spun că participarea la cursuri de dezvoltare profesională continuă este restricționată de costurile mari ale cursurilor, în timp ce media la nivel european este de 44%.

Analiza europeană arată că, din 2017, salariile profesorilor au crescut, în urma aplicării unei noi grile de salarizare în sectorul public. “Această grilă a redus de la 40 la 25 de ani timpul necesar pentru a atinge salariile maxime și a introdus bonusuri mai mari pentru anumite categorii de salariați, inclusiv pentru profesorii și directorii de școli din localitățile izolate. Conform bugetului inițial pentru 2019, suma alocată pentru salarii și alte cheltuieli în ceea ce îi privește pe profesori a crescut cu aproape 31%”, precizează executivul european.

Cu toate acestea, lipsa de personal cu calificări adecvate în zonele rurale și a specialiștilor de suport rămâne o provocare.Cele mai mari lipsuri sunt în ce privește învățătorii calificați, profesorii de gimnaziu de TIC, științe, limbi străine și arte.

“Numărul candidaților la concursul național pentru angajarea ca profesor (titularizare) ar fi în mod normal suficient pentru a ocupa posturile vacante, însă mai puțin de 50% dintre candidați obțin nota necesară“, se arată în Monitorul educației și formării pe 2019.

“Numărul specialiștilor de suport (consilierii școlari, mediatorii, etc.) este adesea insuficient. De exemplu, este prevăzut un consilier școlar la 800 de elevi, dar în practică raportul elev/consilier este de 2,5 ori mai mare“, mai arată raportul.

 

 

 

CATEGORIES
TAGS
Share This

COMMENTS

Wordpress (0)
Disqus ( )